În pericopa evangheliei de astăzi, Isus este indignat cu toată generația lui, nu doar cu o categorie, cum ar fi farisei sau saducei, și atacă direct: „Ipocriților, aspectul pământului și al cerului știți să îl interpretați, dar de ce nu știți să interpretați timpul de față?” (Lc 12,56). Altă traducere spune așa: „Fățarnicilor, înfățișarea pământului și a cerului știți să o interpretați, dar semnele timpului nu știți să le interpretați? Acești oameni au uitat atât de repede acele cuvinte ale lui Isus: „Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta pe care ați ascultat-o cu urechile voastre” (Lc 4,21).
Care Scriptură? Din profetul Isaia: „Duhul Domnului este asupra mea: pentru aceasta m-a uns să duc săracilor vestea cea bună, m-a trimis să proclam celor captivi eliberarea, și celor orbi recăpătarea vederii, să redau libertatea celor asupriți, să vestesc un an de bunăvoință al Domnului” (Lc 4,18-19). Câtă dezolare din partea lui Isus! Cum să vezi atâtea semne și să nu înțelegi realitatea! Experiența lui Isus o putem compara cu cea a unui învățător sau învățătoare care, după ce îi învață îndelung pe elevi, aceștia para a fi total dezinteresați. Atâtea semne!
Ce este semnul? Se poate face multă filosofie în jurul conceptului de semn. Oricum, semnul aparține lumii fenomenologice, lumii fizice, cea a simțurilor, care indică o altă realitate. Isus a făcut atâtea semne, a vorbit despre ele...semnul lui Iona (Cf. Mt 12,39). Cum să nu fie indignat!? Este ca la examenul de matematică: Nu-i așa că doi plus doi fac patru? Și cu toate acestea, generația lui a căzut la examen.
Atrage atenția acel astăzi (semeron), un astăzi veșnic, în afara lui hic et nunc sau fie al lumii descrisă de Simone Weil în Pesanteur determinată, supusă legii gravitației, o condiționare implacabilă (Simone Weil se inspiră din discursul lui Meister Eckhart despre fapte vii și fapte moarte, nu fapte bune și fapte rele!?).
Misionarul, discipol al lui Isus, este obligat să citească semnele timpului, mai ales pe cele dăruite de El. Cum să nu vedem ceea ce ne indică?! Acea realitate care constituie reîntoarcerea noastră (exitus et reditus al sf. Bonaventura din Balneoregio).