În Franța secolului al XIX-lea, Biserica era cuprinsă de persecuția Revoluției Franceze. În perioada napoleonică (1804-1815), Les Mission Etrangères de Paris (MEP) nu puteau trimite decât doi misionari în Orientul Îndepărtat. În aceste circumstanțe, carisma Duhului a fost pusă în sulfetul unei tânăre din Lyon, Pauline Marie Jaricot, care la o vârstă fragedă redescoperă autenticitatea credinței în Cristos și i se dedică cu toată ființa sa susținerii misiunilor.

Ven. Pauline Marie Jaricot. S-a născut la Lyon, la 22 iulie 1799, într-o familie creștină. Datorită fratelui său, Philéas, care se pregătea să plece ca misionar în China, ea a devenit conștientă de situația critică în care se aflau misiunile. La vârsta de 17 ani, se hotărăște să sprijine activitățile misionarilor iar în 1817 organizează primele colecte pentru misiuni. Totodată promovează o mișcare misionară fondată pe o spiritualitate profundă, care în scurt timp avea să depășească granițele Franței, devenind cunoscută în întreaga lume.

În 1816 Pauline a făcut un jurământ de castitate și a redescoperit motivele vieții sale în devotamentul față de Euharistie și în repararea jignirilor aduse împotriva Sfintei Inimi a lui Isus. Tinerele muncitoare, care proveneau din fabrica familiei, s-au adunat în jurul ei, formând o Asociație spirituală numită „Reparatoare”. Astfel s-a născut o acțiune de grup cu 10 persoane, fiecare dintre ele angajându-se să găsească alte zece persoane care să se roage și să doneze câte un bănuț pentru Misiunile săptămânale. Această inițiativă a aprins inimile, răspândindu-se ca un incendiu în Franța.Astfel au fost puse bazele pentru „Asociația Propagării Credinței”, la 3 mai 1822.

Ca o confirmare a spiritului său misionar și a slujirii în Biserica universală, la 3 mai 1922, Pius al XI-lea, împreună cu Motu Proprio Romanorum Pontificum, a declarat Lucrarea Răspândirii Credinței „Pontificală”, iar birourile centrale au fost transferate la Roma pentru a colabora mai bine cu Congregația pentru Evanghelizarea Popoarelor, în promovarea spiritului și a activităților misionare.

Viața Paulinei a fost luminată de credință, trăind in dragostea față de Dumnezeu și în angajamentul față de cei mai săraci dintre săraci.
A murit la 9 ianuarie 1862 și doar după un an, la 25 februarie 1963, Papa Ioan al XXIII-lea a proclamat-o "Venerabilă".

Opera Misionară pentru Propagarea Credinței promovează:

- spiritualitatea misionară prin rugăciune și sacrificiu;
- zelul misionar al comunităților creștine prin meditație asupra Cuvântului lui Dumnezeu, adorație euharistică și Rozariul Misionar;
- solidaritate universală prin intermediul Fondului Universal de Solidaritate pentru Evanghelizarea lumii, în special în Ziua Mondială a misiunii, care este sărbătorită în a treia duminică a lunii octombrie;

Secretariatul Internațional al OPPC are sarcina de a încuraja bisericile locale să fie deschise la cooperarea misionară universală și de a distribui, în numele Papei, ce se colectează în întreaga lume, în timpul Zilei Mondiale a misiunii, subliniind astfel dorința exprimată în Conciliului Vatican II, ca fiecare credincios să intre personal în dinamismul misionar al întregii Biserici.