Orice creștin sau discipol al lui Isus ar trebui să cunoască doctrina sa cu privire la orice formă de violență. Isus nu a fost violent cu nicio o categorie de persoane deoarece el nu judeca pe nimeni. Isus amintește de fapte dramatice din trecut, unde tocmai cei care trebuiau sa dea mărturie de pace, de liniște, de ascultare, au comis atrocități îngrozitoare împotriva unor persoane inocente. Era deja profețit ca îi vor ucide pe cei care vorbesc în numele Domnului: „Le voi trimite profeți și apostoli, dar vor fi uciși și persecutați de ei” (Lc 11,49). Observăm că violența s-a cuibărit în inima omului încă de la începuturile creației, când Cain îl ucide pe fratele său nevinovat. Și violențele continua până în a-l ucide pe cel care este drept prin excelență, pe Fiul lui Dumnezeu.

         De ce omul violent ucide? Cel puțin în cazul lui Abel, al profeților, al lui Isus, vorbim de nevinovăție. Dacă victima e nevinovată, atunci problema este în agresor. În sufletul acestuia este o fisură, este o ruptură de la Adevăr, de la Dumnezeu. Orice formă de violență fizică, morală, psihologică etc este manifestarea unei probleme interioare, care este declinată în egoism, în interese personale, în lipsa de educație, în judecarea celorlalți și altele. De aceea acest fragment din evanghelie este o chemare la autoanaliză, la o introspecție pentru a vedea ce nu merge în sufletul omului. Violența nu trebuie să fie tolerată, permisă nu numai la nivel fizic sau verbal, dar nici la nivel de gând sau de dorință. Numai așa poate fi eradicat din sufletul omului acest cancer, care devine în viața lui ca o metastază, îl învăluie total și îl face să își piardă definitiv pacea interioară.

         Isus exprimă “of-ul” său și împotriva celor care împiedică adevărul. Minciuna, falsitatea, omiterea adevărului poate avea consecințe grave, chiar și cât privește mântuirea omului. De aceea cunoașterea trebuie să fie dezvăluită și împărtășită.

         Misionarul, ca discipol al lui Cristos, este dator să elimine și din gând orice sentiment de răzbunare, de violență, de agresiune. Trebuie să fie om al păcii, chiar daca va avea soarta lui Isus: ca un miel dus la înjunghiere, nu și-a deschis gura (Is 53,7). Misionarul trebuie să împărtășească cunoașterea așa cum împărtășește credința, pentru ca toți să ajungă la cunoașterea celui care a spus: „Eu sunt calea, Adevărul și viața” (In 14,6).