Relatarea acestui caz din activitatea publică a lui Isus este reluat și de evanghelia apocrifă a Sf. Toma, scrisă în Egipt, probabil pe la jumătatea secolului al doilea. Este vorba de un țăran care îi cere lui Isus să intervină în disputa sa cu fratele său, cât privește moștenirea. În evanghelia după Sf. Luca, Isus continuă să explice cat de grav și nechibzuit este să te încrezi într-o avere trecătoare, deoarece viața aceasta nu este sigură. Dar evanghelia Sfântului Toma se oprește asupra temei unității, conducerii la Unu. „Cine a făcut din mine unul care desparte?” îi răspunde Isus acelui om. Si întorcându-se către discipolii săi, le spune: „Eu nu sunt unul care  divide, ci unul care unește”.

Tema conducerii la Unu este abordată de Platon, de Plotin și teologi pe linie platonică. Spre exemplu, Sf. Bonaventura, vorbește de exitus et reditus. Orice ființă, ieșită de la Unu, adică de la Dumnezeu, trebuie să se întoarcă la el, printr-un proces de reditus, trebuie să iasă din regio dissimilitudinis, cum spune Sf. Augustin, pentru a intra în acea realitate unde totul devine una în Unul. Acest efort este numit de Meister Eckhart, detașare. Omul trebuie să se detașeze nu numai de averile sale, ci de el însuși, de egoismul său.

         Misionarul va propune fără oboseală această formă de viață, deoarece este esențială, întoarcerea la Unu, la comuniunea cu Dumnezeu, căci acolo își află împlinirea absolută. Imitând predicarea lui Isus, misionarul va fi mereu pregătit să propună învățătura sănătoasă cu contondență, pentru a semăna în sufletele oamenilor speranța genuină.